RĂCELA ŞI GRIPA

RĂCEALĂ SAU GRIPĂ?

Simptome de gripă sau simptome de răceală?

Înainte de a vă da seama cum să vă ajutați copilul să se simtă mai bine, trebuie să știti ce anume îi provoacă simptomele. De obicei, gripa are simptome care fac copilul să se simtă mai rău decât cele asociate unei răceli obișnuite, dar nu este întotdeauna ușor să faceți diferența între cele două afecțiuni.

Răceala este o infecție virală ușoară, ale cărei simptome apar progresiv și care dispare de obicei de la sine în câteva zile, în urma răspunsului imunitar al organismului. Secrețiile nazale sunt lichide în primele câteva zile, apoi încep să devină mai vâscoase. Virusul care a provocat răceala poate fi transmis în primele trei zile de la primele simptome.

Gripa atacă organismul mai rapid ca răceala. Simptomele se pot ameliora după două până la cinci zile, însă senzația de epuizare fizică poate dura și mai mult de o săptămână. Durerile musculare și congestia căilor respiratorii sunt de obicei simptome care apar doar în cazurile de gripă. Netratată, gripa poate provoca diverse complicaţii, de la bronșită  la pneumonie.

Simptome:

1.    Febra. La răceala: rar / La gripă: este caracteristică, foarte ridicată (peste 38 de grade Celsius), durează 3-4 zile

2.    Durere de cap. La răceala: rar / La gripă: puternică

3.    Dureri generale în corp. La răceală: vagi / La gripă: frecvente, chiar severe

4.    Slabiciune, oboseală. La răceală: niciodată / La gripă: încă de la debut și proeminentă

5.    Nas înfundat. La răceală: simptom comun / La gripă: uneori

6.    Strănut. La răceală: simptom comun / La gripă: uneori

7.    Durere în gât. La răceală: simptom comun / La gripă: uneori

8.    Tuse, durere în piept. La răceală: tusea este moderată/ La gripă:simptom comun, poate deveni severă

9.    Complicații. La răceală: congestii și infecții ale sinusurilor sau dureri de urechi (mucozitățile se duc în sinusuri sau pe canalele auditive) / La gripă: bronşită, pneumonie (poate pune viaţa în pericol).

Răceli/ viroze

Se referă la infecții produse de viruși, altele decât cel gripal, care însă dau semne de îmbolnăvire foarte asemănătoare cu gripa Vaccinul gripal nu apără organismul de aceste viruși.

         

Gripa sezonieră/ epidemia de gripă

Se referă la tipurile obișnuite de virusuri gripale umane, care în fiecare sezon rece duc la îmbolnăvirea unui număr de persoane. Există un vaccin elaborat de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în fiecare an , care poate preveni gripa. Când numărul de cazuri este mare și se înregistrează pe un teritoriu mai extins (județ, țară), vorbim de epidemie.

Pandemia de gripă

Apare atunci când răspândirea virusurilor  gripale se face ușor și rapid la nivel mondial, în special datorită faptului că sunt virusuri noi.

În pandemie:

-         Un număr foarte mare de persoane se îmbolnăvesc în același timp

      (în câteva săptămâni tot globul este afectat);

-         Boala e gravă și pot apărea decese multe, indiferent de vârstă;

-         Apar perturbări în economie (alimentație, comunicații, școli, transport, bănci, servicii medicale) pentru că mulți oameni se îmbolnăvesc și stau acasă.

Cum se previn virusurile care produc boli respiratorii

          Microbii care produc îmbolnăviri ale nasului, gâtului, urechilor sau plămânilor se pot transmite fie direct - de la persoană la persoană – fie indirect, prin obiecte folosite sau atinse de persoana bolnavă, când strănută sau tușește. Picăturile de lichid pe care bolnavul le elimină când tușește sau strănută pătrund în nasul sau gura persoanelor din jur, transmițând și virusurile. Dacă picăturile cad pe diverse suprafețe, acestea pot fi atinse cu mâinile care apoi sunt duse la gură sau nas și astfel pot și ele transmite virusurile.

Ce putem face – gesturi simple ne apără de probleme de sănătate grave!

            Învățați copiii să se protejeze!

      Spălați-vă cât mai bine pe mâini și cât mai des

Spălarea cu apă și săpun este esențială. Ideal este să vă spălați temeinic (palme și încheieturi cel puțin 20 secunde), dacă se poate cu apă caldă de la robinet, cu săpun lichid și să vă ștergeți cu prosop de hârtie. În cazul în care nu există apă la îndemână, se recomandă utilizarea șervețelelor umede cu dezinfectante sau a soluțiilor dezinfectante, pe bază de alcool.

            Spălatul pe mâini cu apă și săpun e obligatoriu în oricare din următoarele situații:

ü      După ce strănutați, tușiți sau vă suflați nasul

ü      Înainte și după masă

ü      Oricând mâinile au un aspect murdar

ü      După utilizarea toaletei.

      Acoperiți gura când strănutați sau tușiți

Dacă strănutați sau tușiți:

ü      Păstrați cel puțin 1 m de persoanele din jur

ü      Acoperițivă gura și nasul cu un șervețel de hârtie pe care îl aruncați după aceea

ü      Dacă nu aveți șervețel la îndemână acoperiți-vă gura și nasul cu braţul, nu puneți mâna la gură!

ü      Spălați-vă pe mâini

      Nu folosiți în comun obiecte personale

            Nu utilizați în comun: prosoape, batiste, tacâmuri, pahare, farfurii.

      Dacă vă îmbolnăviți, acționați responsabil

Stați acasă dacă nu vă simțiți bine. Contactați un medic și solicitați un consult!

Păstrați distanță față de persoanele din jur, mai ales dacă tușiți sau stănutați.

Când trebuie să-l suni pe doctor?

           Medicul copilului tău nu va putea identifica tipul virusului, însă va examina gâtul și urechile copilului, eventual va lua o probă din gâtul infectat pentru a se asigura ca simptomele infecției nu semnalează o altă boală. Dacă simptomele răcelii se înrăuţesc în loc să se amelioreze pe durata a 3 zile, atunci problema poate indica o sinuzită, pneumonie, bronșită mai ales dacă micuțul locuiește într-un mediu de fumători. Examinarea germenilor rezultați în urma exudatului  îl va ajuta pe medic să-și dea seama cu ce anume se confruntă copilul și dacă este nevoie să prescrie tratament cu antibiotic.
          Pentru a consulta de urgență medicul pediatru/ de familie copilul trebuie să prezinte:

• o cantitate însemnată de mucus, eliminată prin intermediul tusei;
• o stare de oboseală, o letargie neobișnuită;
• dureri puternice de cap, de gât sau faciale;
• dureri severe de gât care interferează cu înghițitul;
• febra mai mare de 39 de grade Celsius mai mult de 24 de ore;
• dureri puternice de piept sau de stomac;
• dureri de urechi;
• amigdalele inflamate.

           Mersul la grădință/ școală sau îndeplinirea activităților zilnice nu-i vor agrava copilului starea generală, însă se va mări riscul de transmitere a răcelii prin rândul colegilor și al prietenilor. Cel mai bine ar fi să-l lași pe copil să-și desfașoare activitățile îndeplinite în mod curent după ce se vindecă; până atunci - repaus la domiciliu .

MEDICAMENTE DE RĂCEALĂ ȘI GRIPĂ PENTRU COPII

7 reguli de administrare

1.      Nu da medicamente de răceală si gripă copiilor sub 2 ani

Medicamentele pentru răceală și gripă conțin laolaltă mai multe ingrediente care pot avea efecte secundare periculoase asupra copilului mic  - decongestionante, antihistaminice, supresante ale tusei, expectorante sau calmante. Este posibil ca micuțul să nu aibă nevoie de toate acestea și să îi facă rău.

2.      Nu da aspirină copilului sub 18 ani

Aspirina este unul dintre cele mai riscante medicamente pentru copil. Ea cauzează o boală extrem de periculoasă care-i amenință viața, numită sindrom Reye. Administrarea aspirinei se face în cazuri excepționale, numai la recomandarea exclusivă a medicului. În rest, este indicat să se caute alternative sigure pentru cel mic.

3. Citește cu atenție eticheta fiecărui medicament

Înainte de a da copilului orice fel de medicament, citește prospectul și informează-te cu atenție despre ce conține, cum se administrează, ce contraindicații are și care sunt efectele adverse care te pot face să chemi medicul.

4. Urmărește atent ingredientele active ale medicamentelor

Compușii activi din medicamentele pentru copii sunt acele substanțe care fac produsul să funcționeze și care acționează direct asupra corpului. Atunci când administrezi mai multe medicamente în același timp celui mic, este important să te asiguri că ele conțin ingrediente active diferite, pentru a nu risca să sufere o supradoză din cauza faptului că două sau mai multe dintre ele au aceeaşi substanță activă.

5. Dă-i copilului doza corectă din medicament

Unele medicamente au dozajele create în funcție de greutatea copilului, iar altele în funcție de vârstă. Citește cu atenție prospectul medicamentului și stabilește corect doza pentru micuțul tău. Nu depăși niciodată instrucțiunile prospectului. În același timp, asigură-te că știi diferențele între unitățile de măsură pentru dozajul medicamentelor. De exemplu, trebuie să știi cât înseamnă doza exactă atunci când este exprimată în linguri, linguriţe, miligrame sau mililitri.
6. Nu da copilului medicamente pe întuneric

Simptomele de răceală și gripă au tendința de a se înrăutăți pe timpul nopții și te vei găsi în postura de a-i administra medicamente în miez de noapte, pe jumătate trează. Există riscul să gresești doza sau tipul de medicament şi să pui sănătatea micuţului în pericol.
Atunci când trebuie să ii dai copilului un medicament pe timpul nopţii, aprinde luminile, citeşte cu atenţie numele medicamentului şi dozele recomandate pentru a fi sigura că nu dai greş.
7. Nu da copilului medicamente recomandate adulților

Cumpără doar produse medicamentoase concepute special pentru cei mici și evită să le înlocuiești cu cele pentru adulți.

A răcit. Ceaiuri sau antibiotice?

Prima întrebare care-ți vine în minte, când micuțul tău strănută și tușește, e mereu aceeași:  Ceaiuri sau antibiotice?

Ce trebuie să am în casă?

Recomandarea noastră este ca în sezonul rece să te înarmezi cu:

       termometru

       soluție de paracetamol

       supozitoare cu algocalmin

       ceai de tei, mentă sau salvie

       miere de albine (de salcam sau de tei)

       lămâi

       picături pentru urechi

       picături pentru nas

       siropuri pentru tusea productivă (de patlagină) etc.